Traditii si Obiceiuri ROMANESTI
Atunci cand spui „traditie”, te gandesti imediat la un obicei vechi, care se desfasoara in mod repetat si care presupune urmarea anumitor procedee sau ceremonii. In Romania, datinile populare sunt pastrate cu sfintenie mai ales la sat, unde joaca un rol important in derularea vietii cotidiene si a pastrarii identitatii culturale. Acestea reprezinta un mod stravechi de a celebra momente vesele sau triste din existenta umana, precum si trecerea timpului si parcurgerea etapelor ciclice ale naturii.
Traditii romanesti cu ocazia Craciunului
In luna decembrie, au loc sarbatorile de iarna, un prilej de bucurie atat pentru adulti, cat si pentru copii. Astfel, sunt sarbatorite mai multe ocazii speciale, precum Sfantul Nicolae, Ajunul Craciunului, Ziua de Craciun, si Sfantul Stefan. Dintre acestea, Nasterea Mantuitorului este celebrata cu cel mai mare fast.
Pregatirile incep cu cateva zile inainte de 25 Decembrie, odata cu Ignatul, cand este sacrificat porcul. Atunci incepe si prepararea mancarurilor si a deserturilor traditionale. De asemenea, Craciunul este precedat de obiceiului colindatului. In Ajun, grupuri de copii, tineri sau chiar varstnici merg din casa in casa in comunitatea lor si adreseaza urari fiecarei familii, prin intermediul colindelor.
O alta datina esentiala este impodobitul bradului. Daca, mai nou, acesta se impodobeste cu cateva saptamani inainte de Craciun, traditiile spun ca el se decoreaza cu o seara inainte. Bradul este atat un simbol specific Craciunului, cat si unul cu radacini adanci in obiceiurile romanesti. Dupa cum ai observat la multe alte ocazii traditionale, precum nunta, botezul sau inmormantarea, acesta este prezent pentru a face trecerea in noua etapa pentru toti cei implicati.
Traditii romanesti cu ocazia Pastelui
Sarbatoarea Invierii este un alt moment al anului marcat de obiceiuri vechi si pline de insemnatate. Cel mai raspandit dintre ele este vopsirea oualor, ritual care are loc in Joia Mare. Daca in trecut acestea erau vopsite in culoarea rosie sau incondeiate, astazi se folosesc mai multe nuante. In fiecare zona exista anumite motive decorative care predomina in aceasta arta. In Bucovina, acestea sunt executate minutios si se inspira din natura: spice, soare, frunze si altele. In Muntenia si Oltenia se folosesc nuante mai simple, pe cand in Transilvania si Banat sunt caracteristice diversitatea modelelor si a culorilor. Ciocnirea oualor ofera prilej de bucurie pentru adulti si copii deopotriva.
In noaptea de Inviere, se merge la slujba, de unde se ia Lumina Sfanta. Aceasta este pastrata aprinsa cat mai mult timp in gospodarie.
Traditii romanesti cu ocazia Martisorului
Venirea primaverii este o sarbatoare de natura laica specifica in spatiul romanesc si este asteptata cu nerabdare de locuitorii tarii, care au parte de ierni geroase in fiecare an. Sosirea noului anotimp este marcata pe 1 Martie, prin simbolul Martisorului, un mic talisman purtator de noroc. Datinile sunt diferite in diverse regiuni ale tarii: in anumite zone, barbatii ofera martisoare femeilor, iar in altele, se procedeaza invers. Acestea sunt purtate in piept, pe parcursul intregii luni.
Micul obiect norocos are un aspect special, deoarece este legat mereu cu un snur realizat din doua fire impletite: unul alb si unul rosu, simboluri ale divinitatii, ale dragostei si ale puritatii. Localnicii din anumite regiuni considera ca cele doua fire fac referire la barbat si femeie, care convietuiesc in stransa legatura si armonie. Aceste doua alegorii sunt des intalnite si ca motive decorative ale iilor traditionale.
De obicei, talismanele norocoase sunt reprezentari ale simbolurilor norocului: trifoiul cu patru foi, cosarul, ghiocelul si altele. In prezent, acestea sunt concepute intr-o varietate de optiuni.
Traditii romanesti cu ocazia Anului Nou
In cultura nationala, aceasta zi speciala marcheaza inceperea noului an civil si mai poarta numele de „Sanvasaiu” (de la Sfantul Vasile, sarbatorit pe 1 ianuarie) sau Craciunul Mic. In perioada care urmeaza acestui eveniment, exista o serie de obiceiuri prin care se sarbatoresc trecerea in noul an, innoirea timpului si a lumii, alungarea duhurilor rele si atragerea norocului si a bunastarii.
Printre aceste datini se numara Plugusorul, Capra, Ursul, Sorcova, sau Caiutii. Aceste traditii sunt marcate de momente coregrafice complexe, de purtarea costumelor populare si a mastilor pentru interpretarea unor personaje mitice si utilizarea unor obiecte care acompaniaza versurile si urarile, precum biciul sau sorcova. In plus, uratorii se folosesc de instrumente muzicale pentru a se acompania: fluiere, tobe sau altele.
In Bucovina se practica obiceiul Caiutilor, unul dintre cele mai frumoase jocuri romanesti. Ansambluri de tineri performeaza o coregrafie speciala, ce simbolizeaza vitalitatea si dinamismul varstei respective. Fiecare dansator poarta un cap de cal conceput din lemn, imbracat in panza alba si ornat cu alte elemente decorative, precum beteala si oglinzi. Modul in care se desfasoara momentul artistic aduce aminte de atacul unei cete la comanda capitanului. Ce trebuie sa mai stii este ca acest obicei se regaseste si la alte popoare care venerau calul ca pe un animal sacru, capabil sa apere caminul si comunitatea. Astfel, se dovedeste ca exista asemanari fundamentale intre natiuni, care trebuie valorificate.
Traditiile romanesti de nunta
Casatoria este considerat cel mai important eveniment din viata personala, deoarece reprezinta inceputul unei noi etape, alaturi de persoana iubita si unirea destinelor celor doua jumatati. In traditia romaneasca, nunta este un prilej extraordinar de celebrare. Ceremoniile si obiceiurile difera pe tot cuprinsul tarii, insa toate acestea sunt menite sa aduca noroc si fericire tinerilor care se hotarasc sa isi duca existenta impreuna.
Daca in mediul urban vestimentatia este una de natura contemporana, in multe zone rurale, mirii pastreaza cu sfintenie datinile si imbraca costumele populare specifice acestui eveniment. De cele mai multe ori, acestea au ornamente impresionante, in culori vii. Rochia sau costumul miresei sunt albe, insa accesoriile decorative sunt variate si realizate manual. Ea poate purta batista la brau si sorturi din catifea. Mirele este imbracat cu ie traditionala si vesta sau o alta haina mai groasa, precum cojocul sau sumanul, in functie de anotimpul in care se desfasoara evenimentul. De asemenea, pe cap, acesta poarta o palarie neagra ori o caciula, pe care se prinde o floare alba.